PE URMELE PĂRINTELUI ARSENIE BOCA – “SFÂNTUL ARDEALULUI“ – 2 zile

Ziua 1

Plecare din Bucureşti spre  Mănăstirea rupestră Șinca Veche.

Mănăstirea rupestră Șinca Veche este un vechi lacaș de cult ce se află la Șinca Veche, în cotul format de Munții Făgăraș și Perișani, la 45 de kilometri de Brașov și la 22 de kilometri de Făgăraș. Locașul de cult se găsește lângă comuna Șinca Veche, sub dealul Pleșu. La Șinca Veche se vine pentru legendele și misterul lăcașului de cult săpat în piatră. Acestui lacaș i s-a dus vestea de „Templul Ursitelor”, „Templul Dorinţelor”, „Mănăstirea Săpată în Piatră” sau „Templul de la Șinca Veche”, loc de reculegere, de împlinire a dorințelor bune, dar și de oaresce fenomene paranormale – după părerea unora.

Cunoscut mai mult sub denumirea de „Templul Ursitelor”, locașul de cult din Șinca Veche se bănuiește că are o vechime de aproximativ 7.000 de ani și se presupune că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat „Templul Alb” din Insula Șerpilor. În anul 1789 pastorul reformat din Făgăraș scria despre mănăstire: „Mănăstirea este tăiată în întregime în piatră de cariera și deci nu are acoperiș. Este săpată cu pricepere, cu o munca uriașă, demnă de mirare. Ferestrele sunt tăiate lateral, atât de înguste încât călugării când slujesc se plimbă cu cărțile după razele soarelui”.

Istoricii spun că templul este unic în lume, însă locul este controversat, iar opiniile sunt diverse. A fost folosit ca loc de refugiu și rugăciune de către călugarii ardeleni haituiți de Maria Tereza în anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, în nici una din încaperi nu există vreun semn al crucii.

Plecare spre mănăstirea Sâmbata de Sus

Vizită mănăstirea Sâmbata de Sus – Mănăstirea Sâmbăta de Sus, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 – 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal. Arsenie Boca a fost stareț al mănăstirii între anii  – între anii 1940 și 1944.

Cazare la Hunedoara – hotel 3*** sau pensiune

Ziua 2

Micul Dejun –Plecare spre mănăstirea Prislop 

Vizită mănăstirea Prislop – Mănăstirea Prislop – Mormântul Părintelui Arsenie Boca-flori, şi rugăciuni în linişte la mormânt, vizită la chilia săpată în piatră a Sf. Ioan de la Prislop.  Mănăstirea, ridicată în sec XV de ucenicii Sf Nicodim, așezare pentru care Sf. Nicodim a alcatuit Tetraevangheliarul 1406; în sec. XVII, Sf. Ioan de la Prislop a trăit într-o peșteră deasupra mănăstirii, iar în  sec XX, stareț al mănăstirii a fost Părintele Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului).

Plecare spre  Mănăstirea Lainici  Vom travera Valea Jiului, unul dintre cele mai spectaculoase defilee, considerat a fi cel mai sălbatic, apoi vom ajunge la Mănăstirea Lainici (moaștele Cuv. Irodion, Icoana făcătoare de minuni Maica Domnului numită “Grabnic Ascultătoarea “, mormântul Pr. Adrian Făgeteanu) – Hramul bisericii mari este Izvorul Tămăduirii, iar de Mănăstirea Lainici aparține și Schitul Locurele. Loc de pelerinaj al românilor din toată țara, Mănăstirea Lainici este supranumită „mireasa din defileu” – defileul Jiului, datorită fațadei sale de un alb puternic.

Plecare spre Bucureşti.